Un bătrân i-a chemat la sine pe doi din ucenicii lui. Unuia i-a dat multe pietricele, altuia un bolovan mare. Apoi le-a spus să meargă în pădure şi să le ascundă. Fiecare piatră în alt loc.
A doua zi i-a chemat din nou şi i-a trimis să caute pietrele. Cel care avea un bolovan a fugit repede în pădure. Cel care avea multe pietricele a rămas încurcat cu ochii în pământ, recunoscând că nu mai ştie unde-i fiecare pietricică. Când s-a întors cel cu bolovanul, bătrânul le-a spus că aşa sunt şi păcatele. Un păcat mare stă pururea înaintea conştiinţei noastre, dar păcatele mici se tot înmulţesc şi noi nu le mai ţinem socoteală. Din această poveste reiese o învăţătură a Sfinţilor Părinţi. Ei spuneau că nu există păcat mic sau păcat mare. Există doar păcatul fiecăruia. Păcatul tău e cel mai mare pentru tine. Read more about Ruptura omului de Dumnezeu …