Sf. Simeon al Tesalonicului despre naşii de botez

Se cuvine ca naşul celui ce se botează să fie ortodox şi cucernic Trebuie să luăm bine seama a face naşi [copiilor] pe creştinii ortodocşi şi, pe scurt, cunoscători ai credinţei. Căci eu am auzit lucruri foarte grave şi fără socotinţă, că unii fac naşi ai copiilor lor pe hulitorii, pe vrăjmaşii credinţei, pe cei fără […]

Viaţa sfinţilor mucenici Acisclus şi Victoria din Cordoba

Aceşti sfinţi fraţi erau originari din Cordoba, Spania. Se pare că proveneau dintr-o familie creştină renumită, dar au rămas orfani de părinţi, moştenind o casă la marginea Cordobei, pe care au transformat-o în biserică creştină.

În anul 303, în timpul nemiloasei persecuţii a lui Diocliţian, în Cordoba a fost trimis un procurator roman pe nume Dion, care era cunoscut pentru tirania sa în toată Iberia şi Galia. Acesta a aflat de fraţii Acisclus şi Victoria pe care i-a prins şi i-a silit să jertfească zeilor. Cei doi fraţi şi-au mărturisit credinţa în Hristos, strigând în auzul tuturor că statuile zeilor sunt pietre moarte şi că ei se închină demonilor. Şi văzând că tinerii nu pot fi înduplecaţi nici cu furia chinuirii şi nici cu promisiunea unor funcţii de conducere, Dion l-a bătut pe Acisclus pe spate, iar pe Victoria pe tălpi, după care i-a trimis în închisoare, crezând că între timp se vor răzgândi. După multe zile de înfometare, sfinţii iarăşi au fost chemaţi să jertfească zeilor, iar ei neînduplecându-se au fost condamnaţi la ardere în rug. Şi au făcut soldaţii un rug foarte mare, încât nu se puteau apropia de el, ca să-i arunce pe sfinţi, dar aceştia intrând singuri, cântau cu bucurie imne de laudă Domnului. Prin minune dumnezeiască focul nu s-a atins de trupurile şi hainele lor şi mulţi dintre cei care erau de faţă au crezut în Hristos. Dar Dion striga cu furie că Acisclus şi Victoria sunt vrăjitori care trebuie omorâţi, poruncind soldaţilor să lege câte o piatră de gâtul tinerilor şi să-i arunce în râul Betis (actualul Guadalquivir), dar aceştia pluteau pe apă lăudând pe Dumnezeu şi tot mai mulţi au credeau în Hristos. Iar Dion înfuriindu-se i-a scos şi i-a legat de câte o roată, încercând să-i ţină legaţi deasupra focului ca să-i ardă treptat, dar pregătindu-se focul, acesta a izbucnit în părţi şi mulţi păgâni au ars pe loc.  Read more about Viaţa sfinţilor mucenici Acisclus şi Victoria din Cordoba

Despre scopul şi efectele Botezului

Cu refererie la scopul şi efectele Botezului se pot scrie foarte multe, mai ales că şi Sfânta Scriptură ne dă suficiente mărturii şi explicaţii teologice (vezi: Matei 29:19; Marcu 16:15-16; Ioan 3:3-5; Fapte 2:38; Romani 6:3-11; Galateni 3:27, Efeseni 4:5 ş.a.). Noi am preferat însă să vorbim despre această Taină, citând din rugăciunile pe care […]

Сatehetica şi lucrarea catehizatoare a Bisericii

Deşi am scris titlul acesta oarecum promiţător de o analiză serioasă a cateheticii (ca disciplină), totuşi aici eu nu-mi propun acest scop, ci mai degrabă să vorbesc doar despre una din laturile misiunii catehizatoare a Bisericii, care cred este de maximă necesitate a vorbi despre ea.

Cuvântul “catehetică” provine de la cuvintele greceşti κατηχησις şi κατηχειν, care înseamnă înainte de toate, transmiterea învăţăturii sau a informaţiei. Etimologia cuvântului “catehism”(κατηχησις) de la verbul κατηχειν, ce v-a să zică  “a răsuna tare” (ηχω δυνατα), ne duce spre semnificaţia de bază a termenului dat, adică că cuvântul lui Dumnezeu trebuie să răsune în urechile omului, căruia îi aduce legământul mântuirii chemîndu-l să-l primească în inima sa.

Şi iată că odată ce în Biserică se practică botezul pruncilor şi cuvântul Evangheliei trebuie să ajungă la urechile lui tot nu mai tîrziu. Mai mult decît atât Biserica, ca Mamă a creştinilor (or ştiut este că cine nu are Biserica ca mamă, nu-L poate avea pe Dumnezeu ca Tată), ar trebui să înceapă catehizarea candidatului încă de la zămislirea lui, prin discuţiile purtate cu părinţii şi de ce nu, cu viitorii potenţiali naşi de Botez.  O orientare bună în acest sens este şi pilda bătrînului, despre care se spune, că fiind întrebat de o femeie însărcinată de trei luni, cînd trebuie să înceapă educarea pruncului, i-a răspuns că cu trei luni a întîrziat. Şi această întîrziere, cu părere de rău este incontestabilă şi persistentă, iar efectele ei sunt păgubitoare atât pentru fiecare individ(persoană) în parte, cît şi pentru comunitatea credincioşilor în general. Read more about Сatehetica şi lucrarea catehizatoare a Bisericii